definiția sancționat definiție dex

sancționați, -te, adj. 1. (Despre legi, dispoziții etc.) Confirmat, aprobat; consfințit. 2. Pedepsit. [Pr.: -ți-o-] – V. sancționa.

adj. I. v. pedepsit. II. v. confirmat.

, sancționez, vb. I. Tranz. 1. A aproba, a confirma, a întări o lege, o dispoziție, un act printr-o semnătură autorizată, pentru a-i da valabilitate; p. gener. a încuviința, a statornici, a consfinți. 2. A aplica o sancțiune (2); a pedepsi. [Pr.: -ți-o] – Din fr. sanctionner.

vb. I. 1. v. pedepsi. 2. v. penaliza. II. v. confirma.

vb. v. blama, condamna, dezaproba, înfiera, proscrie, reproba, respinge, stigmatiza.

vb. (sil. sanc-ți-o-), ind. prez. 1 sg. sancționéz, 3 sg. și pl. sancționeáză

tranz. 1) (legi, dispoziții, acte etc.) A confirma printr-o semnătură; a aproba; a ratifica. 2) (persoane) A pedepsi, aplicând o sancțiune. [Sil. -sanc-ți-o-na] /<fr. sanctionner

vb. I. tr. 1. A aproba, a confirma, a întări o lege, o dispoziție etc. printr-o semnătură autorizată. 2. A pedepsi. [< fr. sanctionner].

vb. tr. 1. a confirma, a întări o lege, o dispoziție printr-o semnătură autorizată; a ratifica. 2. a aplica o sancțiune (2). (< fr. santionner)