s.f. v. sâneață.
sânețe, s.f. Pușcă primitivă cu cremene. [Var. : săneáță s.f., sânéț s.n.] – Din sl. svinĩcĩ „plumb”.
s. flintă, (înv. si reg.) durdă. (Trage cu ~.)
s. v. pușcă.
s. f., g.-d. art. sânéței; pl. sânéțe
s.n. v. sâneață.