definiția sanscrită definiție dex

(limba) s. f., g.-d. art. sanscrítei

f. mai ales art. Varietate literară a limbii din vechea Indie. /<germ. Sanskrit, fr. sanscrit

sanscriți, -te, adj. (în sintagma) Limba sanscrită (și substantivat, f.) = veche limbă indo-europeană din India, în care este scrisă cea mai mare parte din literatura clasică indiană. ♦ Care aparține limbii sanscrite, privitor la limba sanscrită. ♦ Care este scris în limba sanscrită. – Din fr. sanscrit.

adj. (înv.) sanscritic. (Texte ~.)

adj. m., pl. sanscríți; f. sg. sanscrítă, pl. sanscríte

Care ține de sanscrită; propriu limbii sanscrite.[Sil. san-scrit] /< germ. Sanskrit , fr. sanscrit

Limba sanscrită (și s.f.) = limba literară a Indiei vechi, în care sunt scrise numeroase opere din literatura clasică indiană. ♦ Referitor la limba sanscrită; scris în limba sanscrită. [< fr. sanscrit].

adj. 1. limba ~ă (și s. f.) = veche limbă indo-europeană din India, în care sunt scrise numeroase opere din literatura clasică indiană. 2. referitor la limba sanscrită; scris în această limbă. ♢ (s. m.) scriitor care a scris în limba sanscrită. (< fr. sanscrit, germ. Sanskrit)