sărbătorești, adj. De sărbătoare; solemn, festiv. – Sărbătoare + suf. -esc.
adj. m., f. sărbătoreáscă; pl. m. și f. sărbătoréști
Care are caracter de sărbătoare; propriu sărbătorilor; festiv; solemn. /sărbătoare +suf. ~esc
sărbătorésc, vb. IV. Tranz. A-și manifesta sentimentele de admirație, de bucurie, de entuziasm față de o persoană sau față de un eveniment printr-o festivitate sau printr-o petrecere; a serba, a celebra. – Din sărbătoare.
s. pl. v. ciclu, menstruație, period.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sărbătorésc, imperf. 3 sg. sărbătoreá; conj. prez. 3 sg. și pl. sărbătoreáscă
tranz. (persoane, evenimente etc.) A marca printr-o solemnitate; a celebra; a serba. ~ un scriitor. /Din sărbătoare