sărbătoriri, s.f. Faptul de a sărbători; serbare. – V. sărbători.
s. 1. v. aniversare. 2. sărbătoare, serbare. (~ nunții lor.) 3. v. comemorare. 4. (înv.) obnovlenie. (~ reîntoarcerii lui.)
s. v. elogiere, glorificare, lău-dare, mărire, preamărire, preaslăvire, proslăvire, slavă, slăvire.
s. f., g.-d. art. sărbătorírii; pl. sărbătoríri