s. v. masă, tarabă, tejghea.
, sarghíi, s.f. (reg.) pânză rară de sac folosită la împachetat, la făcutul saltelelor, ca ștergător de picioare.
sârghii, s.f. (Reg.) Tarabă. – Din tc. sergi.
s. f., art. sârghía, g.-d. art. sârghíei; pl. sârghíi, art. sârghíile
sârghíi, s.f. (reg.) 1. tarabă. 2. teasc alcătuit din două sau mai multe scânduri late, între care se pune pastrama la presat.