s. 1. v. sâsâit. 2. v. pelticeală.
sâsâieli, s.f. (Rar) Sâsâire. – Sâsâi + suf. -eală.
s. f., g.-d. art. sâsâiélii; pl. sâsâiéli
, șâșâiéli, s.f. (reg.) sunet produs prin pronunțarea prelungită și repetată a sunetului ș, pentru a liniști sau a adormi un copil mic; șușuit, șâșâit.