, sașii, adj. (Despre oameni) Care se uită cruciș; zbanghiu, bazaochi; (despre ochi, privire) cruciș, încrucișat. [Var.: șașíu, -ie adj.] – Din tc. șasi.
adj., adv. 1. adj. chiorâș, cruciș, încrucișat, pieziș, strabic, (pop.) șpanchiu, zbanghiu, (reg.) bazaochi, ceacâr, ceur, chior, honchiu, ponciș, (prin Transilv.) chiomb. (Ochi ~ii; privire ~.) 2. adv. chiondorâș, chiorâș, cruciș, încrucișat, strâmb, (pop.) pieziș, șpanchiu, (reg.) ponciș. (Privește, se uită ~.)
adj. m., f. sașíe; pl. m. și f. sașíi
1) (despre persoane) Care se uită cruciș; încrucișat; sașiu; ciacâr. 2) (despre privire, ochi) Care este orientat cruciș; ceacâr; ponciș; zbanghiu; încrucișat. /<turc. șași
s.n. 1. Cadru rigid care se montează pe roțile unui vehicul cu tracțiune mecanică și care suportă caroseria. 2. Nume al unor tipuri de rame folosite în industrie, în legătoria de cărți etc. pentru fixarea pânzei tablourilor etc. [Pron. -siu. / < fr. châssis].
s. n. 1. cadru rigid pe care se montează un aparat, un utilaj, un autovehicul etc. 2. ramă în industrie, în legătoria de cărți, pentru fixarea pânzei tablourilor etc. (< fr. châssis)
adj. v. sașiu.
adj. – Încrucișat. – Var. sașiu. Tc. șași (Șeineanu, II, 335; Lokotsch 1866).