s.n. Țesătură deasă de mătase, de bumbac, de fibre sintetice etc., cu una dintre fețe lucioasă, folosită mai ales pentru căptușeli. [Var.: satén s.n.] – Din fr. satin.
n. 1) Țesătură moale și deasă, cu fața lucioasă, folosită, mai ales, pentru căptușeală la haine. 2) la pl. Varietăți ale unei astfel de țesături. /<fr. satin
– Țesătură lucioasă. Fr. satin. – Der. satintur, s.n. (varietate de satin), din fr. satin turc.
s.n. Țesătură deasă din mătase, bumbac sau din fibre artificiale, lucioasă pe una din fețe. [Pl. -ne, -nuri, var. saten s.n. / < fr. satin, cf. ar. Zaitun < Tsai-tung – oraș în China].