satisfăcători, -oare, adj. Care satisface; mulțumitor; îndestulător; acceptabil. – Satisface + suf. -ător.
adj. 1. v. acceptabil. 2. v. suficient.
adj. m., pl. satisfăcătóri; f. sg. și pl. satisfăcătoáre
și adverbial Care satisface. Răspuns ~. /a satisface + suf. ~ător
adj. Îndestulător; mulțumitor. [< satisface + -(ă)tor].
adj. îndestulător; mulțumitor. (< satisface + -/ă/tor)