scăderi, s.f. 1. Acțiunea de a scădea și rezultatul ei; reducere, micșorare, descreștere (a cantităților, a volumului, a proporțiilor). ♦ Una dintre cele patru operații aritmetice fundamentale, prin care se determină diferența dintre două numere, diferență care adunată cu scăzătorul trebuie să dea un număr egal cu descăzutul. 2. Defect, cusur, lipsă, imperfecțiune. ♦ (Înv.) Pierdere, diminuare a valorii. – V. scădea.
s. 1. v. descreștere. 2. v. îngroșare. 3. v. re-ducere. 4. (MAT.) (înv.) scăzământ, substracție, sustragere. (Operația de ~.) 5. v. ieftinire. 6. v. mic-șorare. 7. coborâre. (~ bruscă a temperaturii.) 8. v. atenuare. 9. diminuare, (înv. și pop.) mic-șorare, (fig.) știrbire. (~ a prestigiului cuiva.) 10. v. defect.
s. v. daună, decadență, decădere, decedare, deces, declin, dispariție, lipsă, mizerie, moarte, necaz, neplăcere, ne-voie, pagubă, pieire, pierdere, prăpădire, prejudiciu, răposare, reflux, regres, sărăcie, sfârșit, stingere, stricăciune, sucombare, supărare.
f. 1) v. A SCĂDEA. 2) Micșorare a ceva din punct de vedere cantitativ. ~ea prețurilor. 3) (în opoziție cu adunare) Operație aritmetică prin care dintr-un număr (descăzutul) se scot atâtea unități, câte are altul (scăzătorul), calculându-se diferența dintre ele. ♢ Semnul ~ii minus. 4) fig. Lipsă a unei însușiri fizice sau morale; neajuns; cusur; defect; meteahnă. /v. a scădea