(persoană) s. f., g.-d. art. scărmănătoárei; pl. scărmănătoáre
, scărmănători, -oare, subst. 1. S.m. și f. (Rar) Persoană care se îndeletnicește cu scărmănatul1. 2. S.f. Unealtă de scărmănat lâna; darac. – Scărmăna + suf. -ător.
s. m., pl. scărmănătóri
m. și f. Muncitor specializat în operații de scărmănare a lânii sau a altor materiale fibroase. /a scărmana +suf. ~ător