scâncitori, -oare, adj. Care scâncește. – Scânci + suf. -tor.
adj. v. jalnic, plângăreț, plân-gător, scâncit, tânguitor, trist.
adj. m., pl. scâncitóri; f. sg. și pl. scâncitoáre
Care scâncește; care produce scâncete. /a scânci + suf. ~tor