scârboșenii, s.f. Însușirea de a fi scârbos; (concr.) lucru scârbos, ființă scârboasă; faptă, purtare, vorbă scârboasă. – Scârbos + suf. -enie.
s. 1. (pop. și fam.) scârbelniță. (Era o ~ de nedescris acolo.) 2. scârnăvie, spurcăciune. (O ~ de bărbat.)
s. f. (sil. -ni-e), art. scârboșénia (sil. -ni-a), g.-d. art. scârboșéniei; (lucruri, ființe, fapte, vorbe scârboase) pl. scârboșénii, art. scârboșénilie (sil. -ni-i-)