s.n. (Fam.) Minte, pricepere, judecată; perspicacitate. ♢ Loc. adj. și adv. Cu schepsis = cu socoteală, cu chibzuință; cu un anumit scop, cu o anumită intenție (nemărturisită). – Din ngr. sképsis.
s. v. acuitate, agerime, calcul, chibzuială, chibzuință, chibzuire, clarviziune, cugetare, cumințenie, cumpăt, cumpătare, gândire, înțelepciune, judecată, măsură, meditare, meditație, minte, moderație, pătrundere, perspicacitate, rațiune, reflectare, reflecție, reflexie, socoteală, socotință, subtilitate, tact.
n. fam. Capacitate de pătrundere în esența lucrurilor; perspicacitate; pricepere. ♢ Cu ~ cu socoteală; cu chibzuință. /<ngr. sképsis
s.n. – 1. (Înv.) Analiză, investigare. – 2. Sens, semnificație. Ngr. σϰέψις (Gáldi 248). Sec. XVIII, înv.
s.n. (Fam.) Minte, pricepere; perspicacitate. ♦ Cu schepsis = cu judecată, cu chibzuință. [< gr. skepsis].
s. n. (fam.) minte, pricepere; perspicacitate. o cu ~ = cu judecată, cu chibzuință, gândit. (< gr. skepsis)