s.n. Faptul de a (se) scobi. – V. scobi.
scobiți, -te, adj. Care are o adâncitură, o scobitură; care are formă concavă. – V. scobi.
adj. 1. v. găurit. 2. adâncit, concav, (reg.) dovâncat, (înv.) găvănat. (Parte ~ a unui obiect.)
s. v. găurire.
s. n.