definiția scolari definiție dex

, școlari, -e, s.m., adj. 1. S.m. Elev al unei școli (1). 2. Adj. Care ține de școală (1), privitor la școală sau la școlari (1). – Școală + suf. -ar.

adj., s. 1. adj. școlăresc. (Viața ~.) 2. adj. (înv.) scolastic, scolasticesc. (Sfârșitul anului ~.) 3. adj. didactic. (Programă ~.) 4. s. elev.

s. v. discipol, elev, învățăcel, ucenic.

s. m., adj. m., pl. școlári; f. sg. școláră, pl. școláre

Care ține de școală; propriu școlii. An ~. /școală + suf. ~ar

m. Băiat care învață într-o școală; elev. /școală + suf. ~ar

I. adj. referitor la școală; propriu învățământului. II. s. m. elev. (după fr. scolaire)

, școlăresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A învăța, a studia într-o școală; a fi școlar (1) împreună sau în același timp cu altcineva. – Din școlar.

vb. v. școlariza.

vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. școlărésc, imperf. 3 sg. școlăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. școlăreáscă

intranz. rar 1) A fi școlar. 2) A-și petrece anii de școlar împreună cu altcineva. /Din școlar