scriituri, s.f. 1. (Fam.) Fel de a scrie; scriere (2), scris1 (2). ♦ Fel de scriere, sistem grafic. 2. Text: p. ext. conținut al unei scrieri. 3. Aspectul tehnic al unei compoziții muzicale în raport cu adaptarea ei la instrumentul muzical. [Pr.: scri-i-] – Scrie + suf. -itură.
s. f. (sil. scri-i-), g.-d. art. scriitúrii; pl. scriitúri
s.f. Modalitatea de a scrie, de a realiza actul scrisului; artă scriitoricească. V. stil. [< scrie, după fr. écriture].
s. f. 1. modalitatea de a scrie o operă beletristică, de a realiza actul scrisului. ♢ artă scriitoricească. 2. aspect tehnic al unei compoziții muzicale în raport cu adaptarea ei la instrumentul muzical. (după fr. écriture)