scrijelésc, vb. IV. Tranz. A face pe o suprafață zgârieturi sau tăieturi superficiale cu o unealtă ascuțită sau tăioasă: a zgâria, a cresta. [Var.: scrijelá vb. I] – Din scrijea (reg. „felie subțire de pâine, de fructe etc.” < scr., ucr.).
vb. a cresta, a zgâria, (rar) a hârșâi, a scobi, (înv.) a semna. (A ~ bancile cu briceagul.)
vb., ind. prez. l sg. scrijelésc, imperf. 3 sg. scrijeleá; conj. prez. 3 sg. și pl. scrijeleáscă; ger. scrijelínd