s.f. (Med.) Procedeu terapeutic constând din vibrații rapide, regulate și de mică amplitudine, folosit în unele atonii funcționale; vibroterapie. [Pr.: se-is-. – Var.: sismoterapíe s.f.] – Din fr. séismothérapie.
s. f., art. seismoterapía, g.-d. art. seismoterapíei
s.f. Procedeu terapeutic constând din vibrații rapide, regulate și de mică amplitudine, folosit împotriva anumitor atonii funcționale; vibroterapie. [Pron. se-is-, gen. -iei, var. sismoterapie s.f.. / < fr. séismothérapie, cf. gr. seismos – tremurare, therapeia – tratament].
s. f. procedeu terapeutic prin vibrații rapide, regulate și de mică amplitudine, folosit împotriva anumitor atonii funcționale; vitroterapie. (< fr. séismothérapie)