s.f. Știință analoagă geologiei care studiază materia componentă a scoarței lunare și evoluția acesteia în timp. – Din fr. sélénologie.
s. f., art. selenología, g.-d. art. selenologíei
f. Știință interdisciplinară care se ocupă cu studiul structurii și compoziției chimico-mineralogice a Lunii. /<engl. selenology
s.f. Parte a astronomiei care studiază materia componentă a scoarței lunare și evoluția ei în timp. [Gen. -iei. / < fr. sélénologie, cf. gr. selene – Lună, logos – știință].
s. f. parte a astronomiei care studiază materia componentă a scoarței lunare și evoluția ei în timp. (< fr. sélénologie)