semnalizatori, -oare, adj., subst. 1. Adj. Care semnalizează. 2. S.n. Semafor. ♦ Indicator luminos folosit la autovehicule pentru a marca direcția de orientare a acestora. 3. S.m. și f. Persoană care transmite semnale, care semnalizează. – Semnaliza + suf. -tor.
adj. m., (persoană) s. m., pl. semnalizatóri; f. sg. și pl. semnalizatoáre
(obiect) s. n., pl. semnalizatoáre
și substantival Care semnalizează; care transmite semnale. /a semnaliza + suf. ~iza
n. 1) Dispozitiv de semnalizare pentru reglementarea circulației pe calea ferată, pe străzi etc.; semafor; stop. 2) Indicator luminos la autovehicule, care arată schimbarea direcției de mers. /a semnaliza + suf. ~iza
s.m. și f. Cel care transmite semnale, care semnalizează. // s.n. 1. Semafor. 2. Indicator luminos al unui autovehicul, care arată direcția în care se îndreaptă acesta. [< semnaliza + -tor].
I. adj., s. m. f. (cel) care semnalizează. II. s. n. 1. semafor. 2. indicator luminos al unui autovehicul, care arată direcția și sensul în care se îndreaptă acesta. (după fr. signalisateur)