semnatari, -e, s.m. și f. Persoană care semnează (în virtutea unei împuterniciri) un act, un tratat, o convenție, o scrisoare etc. – Din fr. signataire (după semna).
s., adj. 1. s. subscris, (înv.) subscri-bent. (~ul acestei cereri.) 2. s., adj. (înv.) semnător. (Persoanele ~.)
s. m., pl. semnatári
adj., s.m. și f. (Cel) care semnează un tratat, o convenție etc. [Cf. fr. signataire, după semna].