s.f. Caracterul a ceea ce este senil; stare patologică provocată de îmbătrânire și caracterizată prin modificări structurale și funcționale de involuție, fizice și psihice, ale organismului uman. – Din fr. sénilité.
s. (MED.) ramoleală, ramolire, ramo-lisment, (livr.) decrepitudine, (rar) ramoliție, (impr.) sclerozare. (~ unui om vârstnic.)
s. f., g.-d. art. senilității
f. Stare de slăbire a funcțiilor organice și intelectuale la bătrânețe. [G.-D. senilității] /<fr. sénilité
s.f. Caracterul a ceea ce este senil; slăbire a facultăților mintale și a corpului, cauzată de bătrânețe. [Cf. fr. sénilité].
s. f. 1. stare patologică provocată de îmbătrânire, cu modificări structurale și funcționale involutive, fizice și psihice. 2. (geol.) stadiu de bătrânețe al ciclului de eroziune. (< fr. sénilité)