definiția servitoarei definiție dex

s. slugă, slujnică, femeie de serviciu, (livr.) servantă, (reg.) jupâneasă, (fam.) mariță.

s. slugă, slujnică, femeie de serviciu, (livr.) servantă, (reg.) jupâneasă, (fam.) mariță.

s. f., g.-d. art. servitoárei; pl. servitoáre

s. f., g.-d. art. servitoárei; pl. servitoáre

servitori, -oare, s.m. și f. Persoană angajată în serviciul cuiva pentru treburi casnice; p. gener. orice persoană care muncește la stăpân; slugă. – Din fr. serviteur.

s. 1. slugă, om de serviciu, (astăzi livr.) serv, (rar) slujitor, (înv.) poslușnic. 2. v. rândaș.

s. m., pl. servitóri

m. și f. Persoană angajată la un stăpân, mai ales, pentru treburi casnice. /<lat. servitor, fr. serviteur

s.m. și f. Cel care este angajat în serviciul cuiva pentru treburi casnice; (p. ext.) orice persoană care lucrează la stăpân; slugă. [< fr. serviteur, it. servitore, lat. servitor].

s. m. f. angajat în serviciul cuiva pentru treburi casnice; (p. ext.) orice persoană care lucrează la stăpân; slugă. (< fr. serviteur, lat. servitor)