sfinții, s.f. (În forma articulată și urmat de un adjectiv posesiv) Epitet sau titlu de respect care se dă clericilor, sfinților și (rar) lui Dumnezeu. – Sfânt + suf. -ie.
s. v. biserică, casa domnului, lues, sfințenie, sifilis.
s. f. pl. art. + pr.