, sideroze, s.f. 1. Minereu de fier de culoare cenușie, gălbuie sau brună și cu luciu sticlos, folosit în industria metalurgică; siderit. 2. Formă de pneumoconioză provenită din inhalarea de pulbere de fier sau de compuși ferici. – Din fr. sidérose.
f. 1) Carbonat natural de fier; siderit. 2) Stare patologică, constând într-o afecțiune pulmonară cauzată de inhalarea prafului metalic din aer. /<fr. sidérose
s.f. 1. Siderit. 2. Afecțiune pulmonară datorită inhalării prafului metalic din aer. [< fr. sidérose, cf. gr. sideros – fier].
s. f. 1. siderit (1). 2. pneumoconioză produsă prin inhalarea pulberilor conținând oxid de fier. (< fr. sidérose)