sihăstrésc, vb. IV. 1. Intranz. A duce viață de sihastru; fig. a trăi izolat, retras, ca un sihastru. 2. Refl. și intranz. A se face, a deveni sihastru; fig. a se izola de societate. – Din sihastru.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sihăstrésc, imperf. 3 sg. sihăstreá; conj. prez. 3 sg. și pl. sihăstreáscă