silfide, s.f. 1. (În mitologia popoarelor germanice) Duh aerian feminin, foarte ușor și agil, care, împreună cu silful, întruchipa elementul aerului. ♦ Fig. Femeie tânără, suplă, grațioasă. 2. (La pl.) Familie de insecte coleoptere cu mirosul foarte dezvoltat, ale căror larve se hrănesc cu cadavre și care provoacă pagube în culturi (Silphidae); (și la sg.) insectă care face parte din această familie. – Din fr. sylphide.
f. 1) la pl. Familie de insecte coleoptere ale căror larve se hrănesc cu cadavre sau cu plante leguminoase. 2) Insectă din această familie. /<fr. sylphide
s.f. 1. Silfă, înfățișată cu un corp zvelt și cu aripi străvezii. ♦ (Fig.) Femeie zveltă, grațioasă. 2. (La pl.) Familie de insecte coleoptere cu numeroase specii, care au mirosul foarte dezvoltat și se hrănesc cu cadavre; (la sg.) insectă din această familie. [< fr. sylphide(s)].