silnicii, s.f. 1. Constrângere, oprimare, violență; abuz, samavolnicie; silă (2). 2. (Înv.) Putere, forță. – Silnic + suf. -ie.
s. v. asuprire, exploatare, forță, împilare, năpăstuire, opresiune, oprimare, persecutare, persecuție, prigoană, prigonire, putere, urgisire.