simpatizez, vb. I. 1. Tranz. A avea sentimente de simpatie (1) față de cineva. ♢ Refl. recipr. Se simpatizează de multă vreme. 2. Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. „cu”) A împărtăși ideile, sentimentele cuiva, a avea aceleași aspirații, aceleași idealuri, aceleași convingeri cu cineva; a fi de partea unei grupări politice sau a unei mișcări (cunoscându-i și împărtășindu-i principiile, acțiunile etc.). – Din fr. sympathiser.
vb. a agrea, a-i plăcea. (ÎI ~ pentru însușirile lui.)
vb., ind. prez. 1 sg. simpatizéz, 3 sg. și pl. simpatizeáză
tranz. A trata cu simpatie; a agrea. ~ pe cineva. 2. intranz. (urmat de prepoziția cu) A se plasa pe aceleași poziții; a fi de acord. /<fr. sympathiser
vb. I. tr. A avea sentimente de simpatie (1) față de cineva sau ceva. ♦ intr. A împărtăși ideile, sentimentele și aspirațiile cuiva. [< fr. sympathiser].
vb. I. tr. a avea sentimente de simpatie (1) față de cineva sau ceva. II. intr. a împărtăși ideile, sentimentele sau aspirațiile cuiva. (< fr. sympathiser)