sixte, s.f. Poziție a brațului înarmat, întâlnită în scrimă, la probele de floretă și de spadă. – Din fr. sixte.
s. f., g.-d. art. síxtei; pl. síxte
s.f. Una dintre cele opt poziții simple (de apărare) la scrimă. [< fr. sixte, cf. lat. sextus – al șaselea].
s. f. a șasea poziție de apărare la scrimă. (< fr. sixte)