Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția slabului definiție dex
slabului
găsește rime pentru
slabului
BURUIANA-CELOR-SLÁBI
s. v.
slăbănog
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia slabului
FEMEIE SLABĂ
femeie
șnur
,
fără
țâțe
,
fără
cur
;
scândură
,
scoabă
;
vrăbiuță
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia slabului
femeie slabă la refuz
expr. (glum.)
femeie
de
moravuri
ușoare
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia slabului
SLAB, -Ă,
slabi
, -e,
adj.
1.
(
Despre
oameni
și
animale
sau
despre
părți
ale
corpului
lor
) Care nu are un
strat
(
consistent
) de
grăsime
sub
piele
;
uscățiv
. ♦ (
Despre
carne
)
Fără
grăsime
;
macră
. ♦ (
Despre
mâncăruri
,
alimente
) Care
conține
sau are
puțină
grăsime
;
sărac
în
grăsimi
.
2.
(
Despre
ființe
)
Lipsit
de
putere
fizică
, de
rezistență
;
debil
. ♦ (
Despre
organe
ale
corpului
,
despre
facultăți
intelectuale
etc.) Care nu
funcționează
normal
, care nu-și
îndeplinește
bine
funcția
.
Memorie
slabă
.
Vedere
slabă
. ♦ Fig.
Lipsit
de
tărie
morală
, de
fermitate
, de
energie
. ♢ Expr.
Slab
de
fire
(sau,
rar
,
de
caracter
, de
inimă
, de
duh
)
=
fără
voință
,
ușor
influențabil
.
Slab
de
înger
=
lipsit
de
energie
morală
, care se
pierde
ușor
cu
firea
;
fricos
.
3.
Lipsit
de
tărie
, de
intensitate
; cu
intensitate
redusă
. ♦ (
Despre
obiecte
)
Lipsit
de
trăinicie
, de
soliditate
,
puțin
rezistent
. ♢ Expr.
Slabă
nădejde
!
=
puțin
probabil
,
puține
șanse
de
reușită
. ♦ (
Despre
soluții
,
amestecuri
) Care
cuprinde
elementele
caracteristice
în
cantitate
redusă
;
diluat
.
Acid
slab
.
4.
Fig. (
Despre
creații
artistice
,
științifice
)
Lipsit
de
valoare
, de
calități
;
mediocru
. ♦ Care nu
convinge
,
lipsit
de
temei
. ♦ (
Despre
oameni
; cu
determinări
introduse
prin prep. „la”
indicând
domeniul
) Care este
puțin
pregătit
,
puțin
înzestrat
pentru
...
5.
(
Rar
;
despre
pământ
)
Neroditor
. – Din sl.
slabŭ.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia slabului
SLAB
adj.
1.
scheletic
,
sfrijit
, (pop. și fam.)
jigărit
,
pricăjit
, (
reg
.)
zălezit
, (prin Munt. și Olt.)
sfoiegit
.
(Ce
om
~!)
2.
slăbănog
,
slăbit
,
tras
,
uscățiv
, (
rar
)
slăbănogit
, (pop.)
pierit
, (
reg
.)
mârcav
,
mârced
, (înv.)
mișel
, (fig.)
supt
.
(O
față
~.)
3.
v.
debil
.
4.
costeliv
,
jigărit
,
pipernicit
,
pirpiriu
,
prăpădit
,
prizărit
,
răpciugos
,
sfrijit
,
slăbănog
,
uscat
,
uscățiv
, (
rar
)
uscăcios
, (înv. și
reg
.)
mârșav
,
rău
,
sec
,
secățiu
,
secățiv
, (
reg
.)
ogârjit
, (Mold. și Transilv.)
pogârjit
. (
Vită
~.)
5.
v.
macru
.
6.
v.
nerezistent
.
7.
v.
diluat
.
8.
sărac
, (fig.)
chior
,
orb
.
(O
lumină
~)
9.
mic
,
redus
, (fig.)
anemic
. (Un ~
izvor
de
lumină
.)
10.
v.
difuz
.
11.
pal
,
palid
,
spălăcit
,
stins
, (
rar
)
pălit
, (pop.),
searbăd
. (
Lumina
~ a
lămpii
.)
12.
v.
redus
.
13.
v.
înăbușit
.
14.
v.
încet
.
15.
v.
scăzut
.
16.
mic
,
ușor
.
(O ~
furtună
de
praf
.)
17.
v.
sterp
.
18.
v.
nepregătit
.
19.
nemulțumitor
,
nesatisfăcător
.
(
Rezultate
~ la
învățătură
.)
20.
v.
netalentat
.
21.
v.
nereușit
.
22.
v.
vulnerabil
.
23.
mic
,
puțin
,
redus
. (~
nădejde
să ...)
24.
insuficient
,
mic
,
puțin
,
redus
.
(Are
posibilități
~ de
realizare
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia slabului
SLAB
adj. v.
chircit
,
degenerat
,
influențabil
,
închircit
,
mic
,
neadânc
,
nedezvoltat
,
neplăcut
,
pipernicit
,
pirpiriu
,
pricăjit
,
prizărit
,
prost
,
rău
,
sfrijit
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia slabului
Slab
≠
gras
,
puternic
,
robust
,
tare
,
vânjos
,
vânos
,
viguros
,
violent
,
voinic
,
strâns
,
vârtos
,
trainic
,
viu
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia slabului
slab
adj. m., pl.
slabi
;
f. sg.
slábă
,
pl.
slábe
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia slabului
SLAB
1
adv.
1)
Fără
putere
;
fără
intensitate
.
A
cânta
~. A
vedea
~. 2)
Cu
încetineală
;
încet
.
A
citi
~.
/<sl.
slabu
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia slabului
SLAB
2
~ă (~i, ~e)
1)
(în
opoziție
cu
gras
)
Care nu are sau are
puțină
grăsime
; care nu este
gras
.
Cal
~.
Carne
~
ă
. ♢ ~ de-l
suflă
(
sau
bate
)
vântul
(sau
~ de-i
numeri
coastele
)
care este
foarte
slăbit
;
jigărit
;
sfrijit
. 2)
(în
opoziție
cu
puternic
)
Care are o
constituție
lipsită
de
vigoare
;
gingaș
;
firav
;
plăpând
;
delicat
.
Copil
~. 3)
(în
opoziție
cu
tare
) (
despre
persoane
și
despre
manifestările
lor
)
Care nu este
înzestrat
cu
destulă
forță
morală
;
lipsit
de
fermitate
.
Voință
~
ă
. ♢
Punct
~
parte
vulnerabilă
,
ușor
atacabilă
;
loc
sensibil
.
~ de
fire
(
sau
de
caracter
)
care este
lipsit
de
voință
.
~
ă
nădejde
puțin
probabil
. 4)
(în
opoziție
cu
tare
) (
despre
obiecte
)
Care nu
rezistă
la
acțiunea
forțelor
exterioare
;
lipsit
de
trăinicie
;
șubred
. 5)
(în
opoziție
cu
bun
)
Care este
lipsit
de
calități
bune
;
rău
.
Lucrare
~
ă
.
Memorie
~
ă
. 6)
(
despre
acțiuni
,
fenomene
etc.)
Care are
intensitate
redusă
;
mic
.
Vânt
~.
Lumină
~
ă
.
7)
(
despre
organe
)
Care
manifestă
insuficiență
funcțională
.
Inimă
~
ă
. ♢ ~ de
minte
care are
facultăți
intelectuale
limitate
;
mărginit
;
redus
. 8)
(
despre
mirosuri
,
substanțe
,
băuturi
etc.)
Care are o
concentrație
mai
mică
decât
cea
obișnuită
.
Mireasmă
~
ă
.
Ceai
~.
/<sl.
slabu
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia slabului
slab (-bă),
adj. –
1.
Uscat
,
macru
,
fără
grăsime
. –
2.
Debil
,
firav
, plăpînd. –
3.
Indulgent
, blînd,
fricos
. –
4.
Insuficient
,
defectuos
,
deficitar
. –
5.
Fragil
,
friabil
. – Mr., megl.
slab
.
Sl.
slabŭ
(Miklosich,
Slaw. Elem.,
45; Cihac, II, 346), cf. bg., sb., cr., slov.
slab
,
ceh
.
slaby.
Uz
general
(
ALR,
I ,62). – Der.
slăban,
adj. (
slab
,
uscățiv
,
paralitic
), din sl.
slabŭ
și
noga
„
picior
” (bg.
slabonog
, Conev 90);
slăbănogi
,
vb. (a
paraliza
; a-și
pierde
vlaga
, a se
debilita
);
slăbătură
,
s.f. (momîie,
sperietoare
;
persoană
sau
animal
fără
putere
,
slab
);
slăbănogie
(var.
slăbănogeală
), s.f. (
lipsă
de
putere
);
slăbi
, vb. (a
deveni
slab
; a
pierde
puterile
; a
debilita
; a
micșora
, a
reduce
; a
relaxa
; a
lăsa
, a
lăsa
în
pace
; a se
debilita
; a se
micșora
; a se
relaxa
), mr.
slăghire
, din sl.
slabiti
;
slăbiciune
(var. Mold.
slăbăciune
), s.f. (
debilitate
,
slăbire
;
defect
,
punct
slab
);
slăbie
,
s.f. (înv. și Trans.,
debilitate
,
decadență
);
slabină
,
s.f. (
Banat
,
coapsă
,
șold
), din sb.
slabina
(
Candrea
);
slăbuț
(var.
slăbulean
,
slăbușor
,
Maram
.
slăbotean
), adj. (
cam
slab
);
slăbitor
,
adj. (care
slăbește
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia slabului
SLÁBĂ
s. v.
lăuză
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia slabului
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK