smolesc, vb. IV. Tranz. A unge sau a acoperi ceva cu smoală topită; a cătrăni. – Din smoală.
vb. a cătrăni. (A ~ un obiect de lemn.)
vb. v. înnegri, smântâni.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smolésc, imperf. 3 sg. smoleá; conj. prez. 3 sg. și pl. smoleáscă
tranz. 1) A acoperi cu (un strat de) smoală (în scop protector). 2) A face să se smolească. /Din smoală
intranz. A deveni negru (ca smoala). /Din smoală