, șochez, vb. I. Tranz. A contraria pe cineva, a produce cuiva o impresie neplăcută prin vorbe, gesturi, atitudini. – Din fr. choquer.
tranz. (persoane) A surprinde în mod neplăcut prin vorbe sau prin fapte. /<fr. choquer
vb. I. tr. A contraria, a impresiona neplăcut; a displăcea. [< fr. choquer].
vb. tr. a impresiona neplăcut; a contraria. (< fr. choquer)
, șocați, -te, adj., s.m. și f. 1. Adj., s.m. și f. (Persoană) care a suferit un șoc (2). 2. Adj. Impresionat în mod neplăcut, contrariat. – V. șoca.