Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția spaime definiție dex
spaime
găsește rime pentru
spaime
Cuvinte apropiate:
păime
,
spaimă
,
spăima
de spaimă / speriat
expr.
uimitor
,
uluitor
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia spaime
IARBA-SPÁIMEI
s. v.
pojarniță
,
sunătoare
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia spaime
SPAÍMĂ,
spaime
, s.f.
1.
Emoție
puternică
și
violentă
provocată
de ceva
neprevăzut
și
primejdios
;
groază
. ♢
Loc
. adj și adv.
De
spaimă
=
înfiorător
,
îngrozitor
;
extraordinar
,
neobișnuit
. ♢
Loc
. vb.
A
băga
spaima
(în cineva) = a
înfricoșa
, a
înspăimânta
(pe cineva).
A da
spaima
în cineva
= a se
înfricoșa
, a se
înspăimânta
. ♢ Expr.
A
intra
spaima
în cineva
, se
spune
când
cineva e
mereu
înspăimântat
, se
sperie
ușor
(după ce a
trecut
printr-o
sperietură
mare
).
A
trăi
cu
frica
-n
sân
= a fi
stăpânit
continuu
de
frică
.
A
trage
o
spaimă
= a
trece
printr-o
sperietură
mare
♦ (Pop.)
Frică
bolnăvicioasă
,
nevroză
.
2.
Ființă
,
lucru
,
fenomen
care
înfricoșează
. –
Et
.
nec
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia spaime
SPÁIMĂ
s. v.
groază
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia spaime
SPÁIMĂ
s. v.
lipitoare
,
nevropatie
,
nevroză
,
păpăludă
,
psihonevroză
,
sperietură
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia spaime
spáimă
s. f., g.-d.
art
.
spáimei
;
pl.
spáime
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia spaime
SPÁIM//Ă ~e
f.
1)
Stare
de
teamă
violentă
(
cauzată
de o
primejdie
sau de ceva
neprevăzut
și
amenințător
);
frică
mare
.
A fi
cuprins
de ~. ♢ A
băga
~a în cineva
a
face
ca cineva să se
teamă
foarte
tare
.
A da ~a în cineva
a fi
cuprins
de
frică
mare
.
A
trage
o ~
a
trece
printr-o
frică
mare
.
A
muri
de ~
a se
teme
foarte
tare
. 2)
fig.
Ceea ce
provoacă
teamă
. [G.-D.
spaimei
] /<lat.
expavimen
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia spaime
spáimă (-me),
s.f. –
Teamă
,
frică
,
groază
.
Origine
incertă
. Se
consideră
drept
. der. de la un lat. *
expavῑmen,
din
expavĕre
(Cipariu,
Gram
.,
87; Pușcariu 1611; Tiktin) care
corespunde
semantic
,
dar
reprezintă
dificultăți
formale
. Der. din lat. (gr.)
spasma
(
Candrea
) pare mai
îndoielnică
. – Der.
(în)
spăima
,
vb. (a
înfricoșa
, a
îngrozi
);
spăimit,
adj. (
înnebunit
,
zăpăcit
);
spăimos
,
adj. (
fricos
,
sperios
). Cf.
spăimînta.
– Din
rom
.
provine
săs
.
spîimê.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia spaime
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK