, spanioli, -e s.m. și f., adj. 1. S.m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Spaniei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Spaniei sau spaniolilor (1), privitor la Spania sau la spanioli, originar din Spania; spaniolesc. ♦ (Substantivat, f.) Limba vorbită de spanioli (1). [Pr.: -ni-ol] – Din fr. espagnol, it. spagnolo (după Spania).
adj. (livr.) hispanic, (înv.) spaniolesc.
s. m., adj. m. (sil. -ni-ol), pl. spanióli; f. sg. spaniólă, g.-d. art. spaniólei, pl. spanióle
Care aparține Spaniei sau populației ei; din Spania. [Sil. -ni-ol] /<fr. espagnol, it. spagnola
m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Spaniei sau este originară din Spania. /<fr. espagnol, it. spagnola
adj. – Care ține de Spania sau de locuitorii ei. It. spagnuolo. – Der. spaniolesc, adj. (spaniol); spaniolește, adv. (în spaniolă); spancă, s.f. (varietate de oi provenind din Spania), din rus. španka.
I. adj., s. m. f. (locuitor) din Spania. II. s. f. 1. limbă romanică vorbită în Spania și în toate țările Americii Centrale și de Sud, cu excepția Braziliei. 2. un fel de eșarfă care acoperă capul femeilor spaniole. (după fr. espagnol, it. spagnolo)
f. mai ales art. Limbă spaniolilor. /<fr. espagnol, it. spagnuola