spovediri, s.f. Acțiunea de a (se) spovedi; destăinuire, mărturisire. – V. spovedi.
s. 1. (BIS.) mărturisire, spovedanie, (înv. și pop.) spovadă, (înv. și reg.) spovedeală, (înv.) mărturisitură. (~ făcută preotului.) 2. destăinuire, dezvăluire, divulgare, împărtășire, încredințare, mărturisire, revelare. (~ unui secret.)
s. f., g.-d. art. spovedírii; pl. spovedíri