sprijiniri, s.f. Acțiunea de a (se) sprijini; sprijin, reazem. ♦ Fig. Ajutor, ocrotire, concurs (material sau moral) acordat cuiva sau la ceva. – V. sprijini.
s. 1. v. susținere. 2. v. ajutare. 3. servire, susținere. (~ cauzei revoluției.) 4. v. ocrotire. 5. susținere. (~ propunerii cuiva.)
s. f., g.-d. art. sprijinírii; pl. sprijiníri