șprițuri, s.n. Băutură obținută din vin cu sifon sau cu apă minerală; o anumită cantitate din această băutură. – Din germ. Spritzer.
, șprițuri, s.n. Aparat folosit la ornarea prăjiturilor. – Din germ. Spritze.
n. Băutură slabă, obținută prin amestecul vinului cu sifon sau cu apă (minerală). /<germ. Spritzer
, șprițuri, s.n. (reg.) 1. (în exploatarea lemnului) apă care se toarnă pe uluc (jilip) pentru a ușura alunecarea buștenilor. 2. mortar. 3. temelia casei.
s.n. și f. (reg.) 1. (s.n.) pompă de incendiu. 2. (s.n.) vermorel pentru vie. 3. (s.n.) mașină folosită la umplutul cârnaților. 4. (s.n.) mașină întrebuințată la fasonarea garniturilor de prăjituri. 5. (s.n.) pușcoci (de soc) pentru copii. 6. (s.f.) pompă mică, cu care se fac spălături interne la animale. 7. (s.f.) pompă mică folosită pentru îndepărtarea albinelor când roiesc.
s.n. – 1. Vas de vin cu sifon. – 2. (Arg.) Glumă. Germ. Spritz. – Der. șprițui, vb. refl. (a bea zdravăn).
s.n. Mașină pentru definitie/fasona">fasonarea garniturilor pe suprafața prăjiturilor. 2. Țâșnitură, cantitate de lichid aruncată cu presiune. [< germ. Spritze].