s. f., g.-d. art. stârnitórii; pl. stârnitóri
stârnitori, -oare, adj., s.f. 1. Adj. (Rar) Care stârnește (ceva). 2. S.f. Prăjină cu care se bate apa sau cu care se răscolește pe sub pietrele din apă pentru a speria peștele și a-l goni spre plase. – Stârni + suf. -tor.
adj. m., pl. stârnitóri; f. sg. și pl. stârnitoáre