definiția starpit definiție dex

, stârpesc, vb. IV. 1. Tranz. A face să dispară cu desăvârșire o specie de animale sau de plante (dăunătoare); a extermina. 2. Tranz. A face să dispară (pentru totdeauna) un rău, un flagel. 3. Intranz. și refl. (Pop; despre femelele animalelor, mai rar despre femei) A deveni sterp, steril; a-și pierde sarcina, a avorta. ♦ (Despre animale) A înceta de a mai produce lapte. – Din sterp.

vb. 1. v. masacra. 2. v. eradica. 3. (fig.) a tăia. (A ~ răul din rădăcină.) 4. v. lichida.

vb. v. avorta, castra, jugăni, scopi, seca, steriliza.

vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stârpésc, imperf. 3 sg. stârpeá; conj. prez. 3 sg. și pl. stârpeáscă

tranz. 1) (animale sau plante vătămătoare, deprinderi rele etc.) A face să nu mai existe; a distruge complet; a extirpa; a extermina. 2) A face să se stârpească. /Din sterp

pers. 3 se ~éște intranz. (despre femele) 1) A pierde capacitatea de a mai procrea sau de a mai da lapte; a deveni stearpă. 2) pop. (despre pământuri, livezi etc.) A deveni neroditor; a se secătui. /Din sterp

s.n. Stârpire. – V. stârpi.

adj. distrus, exterminat, nimicit. (O spe-cie ~.)

adj. v. castrat, jugănit, scopit, sterilizat.

s. n.

adj. 1. (înv. și reg.; despre femele sau despre femei) care a avortat. 2. (reg.; despre făt) avortat. 3. (reg.; despre ouă) incomplet dezvoltat. 4. (pop.; despre ființe și corpul lor) pipernicit. 5. (înv.; despre păduri) distrus complet prin defrișare.