stenici, -ce, adj. (definitie/livresc">Livr.) Întăritor. – Din fr. sthénique.
adj. v. întăritor.
≠ astenic
adj. m., pl. sténici; f. sg. sténică, pl. sténice
livr. Care dă putere fizică; fortificator; întăritor. /<fr. sténique
adj. (Liv.) Care fortifică, dă putere; întăritor. [< fr. sthénique, cf. gr. sthenos].
adj. întăritor. (< fr. sténique)