sticliri, s.f. Lumină vie, scânteietoare; lucire, strălucire, sclipire. – V. sticli.
s. 1. lucire, scânteiere, sclipire, strălucire, (rar) străluciu, străluminare, (înv.), lucoare, strălucoare. (~ diamantului.) 2. licărire, lucire, scăpărare, scânteiere, sclipire, strălucire. (O ~ ciudată a ochilor.)