stilistici, -ce, adj., s.f. 1. Care ține de stil (I 1), privitor la stil; privitor la mijloacele de exprimare afectivă, la caracterul afectiv al expresiei. 2. S.f. Disciplină care studiază mijloacele de exprimare ale unei colectivități, ale unui domeniu de activitate, ale unui scriitor din punctul de vedere al conținutului lor afectiv, al expresivității sau din punctul de vedere al calităților și normelor lor. – Din fr. stylistique.
adj. m., pl. stilístici; f. sg. stilístică, pl. stilístice
adj. 1. Privitor la stil. 2. Care se referă la mijloacele de exprimare afectivă a limbii. [Cf. fr. stylistique].
I. adj. referitor la stil, la mijloacele de exprimare afectivă a limbii. II. s. f. disciplină care studiază stilurile limbii literare. (< fr. stylistique)
s. f., g.-d. art. stilísticii
f. Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul stilurilor limbii și al încărcăturii emoțional-expresive a mijloacelor de limbă. [G.-D. stilisticii] /<fr. stylistique
s.f. Disciplină care se ocupă cu studiul stilurilor limbii literare. ♦ Studiul mijloacelor de exprimare ale unei limbi privite sub aspectul conținutului lor afectiv. [Cf. fr. stylistique].