s.f. v. stoechiometrie.
s. f. (sil. stoi-chi-o-, -tri-), art. stoichiometría, g.-d. stoichiometríi, art. stoichiometríei
s.f. v. stechiometrie.
s. f. parte a chimiei care se ocupă cu studiul raporturilor cantitative dintre substanțele care intră în compoziția elementelor. (< fr. stoichiométrie)