stupării, s.f. (Rar) Stupină. – Stup + suf. -ărie.
s. 1. v. prisacă. 2. v. apicultură.
s. f., art. stupăría, g.-d. art. stupăríei; pl. stupăríi, art. stupăríile
f. 1) Meseria de stupar. 2) Loc unde se țin stupii; prisacă; albinărie. [G.-D. stupăriei] /stup + suf. ~ărie