sușe, s.f. (Livr.) Origine, sursă. ♦ (Med.) Proveniență a unei culturi de microbi; tulpină. – Din fr. souche.
s. v. cotor, matcă.
s. f., g.-d. art. súșei; pl. súșe
s.f. (Franțuzism) Origine, sursă. ♦ (Med.) Proveniență a unei culturi de (infra) microbi; tulpină. [< fr. souche].
s. f. 1. origine, sursă. 2. (med.) proveniență a unei culturi de (infra)microbi; tulpină. (< fr. souche)