(= subțiere) s.f. (pl. subțieri)
subțieri, s.f. Acțiunea de a (se) subția și rezultatul ei. ♦ Fig. Rafinare, cultivare a minții, a gustului. [Pr.: -ți-e-. – Var.: (reg.) supțiáre s.f.] – V. subția.
s. (FIZ.) stricțiune. (~ unui cablu.)
s. f. (sil. -ți-e-), g.-d. art. subțiérii; pl. subțiéri