definiția substanțiale definiție dex

, substanțiali, -e, adj. 1. Care ține de substanța (4) unui lucru; principal, esențial; p. ext. important, însemnat, mare. 2. (Despre alimente; adesea adverbial) Bogat în substanțe hrănitoare; consistent. [Pr.: -ți-al] – Din fr. substantiel, lat. substantialis.

adj. 1. v. esențial. 2. v. important. 3. (înv. fig.) măduvos. (Un răspuns ~.)

adj. v. consistent, hrănitor, material, nutritiv, sățios, suculent.

adj. m. (sil. -ți-al), pl. substanțiáli; f. sg. substanțiálă, pl. substanțiále

1) Care ține de substanță; propriu substanței. 2) Care este de primă importanță; foarte important; primordial; cardinal; fundamental; esențial; principal. Aport ~. 3) Care se impune prin importanță; de importanță deosebită; important; considerabil. 4) (despre alimente) Care conține multe substanțe nutritive; bogat în substanțe hrănitoare. [Sil. sub-stan-ți-al] /<fr. substantiel, lat. substantialis

adj. 1. Esențial, principal. ♦ Important, însemnat, mare. ♦ (Fig.) Bogat în idei, plin de miez. 2. (Despre alimente) Bogat în substanțe hrănitoare; nutritiv, consistent. 3. Care aparține substanței (2). [Pron. -ți-al. / cf. fr. substantiel].

adj. 1. esențial, principal. ♢ important, însemnat, mare. ♢ (fig.) bogat în idei, plin de miez. 2. (despre alimente) bogat în substanțe hrănitoare; nutritiv, consistent. 3. care aparține substanței (2). (< fr. substantiel)